Mihai Melintei: Economia Transnistriei – potențial și cifre în perioada ianuarie-septembrie 2017

Stadiul actual al relațiilor internaționale trebuie înțeles prin prisma  mai multor schimbări de mediu ce s-au petrecut în ultimii ani, care au influnețat semnificativ interacțiunea diferiților actori internaționali. Paradoxal, dar încetarea confruntării bipolare a dus la o deteriorare a securității regionale în Europa. Provocări puternice la adresa securității în Europa vin din partea conflictelor etnice și etnopolitice din Europa Centrală și de Est.

Unul dintre aceste conflicte, care reprezintă prin potențialul său un pericol major pentru zona de securitate a bazinului Mării Negre este conflictul transnistrean. Confruntarea dintre Chișinău și Tiraspol este, de asemenea, și o confruntare a intereselor de politică externă a mai multor actori internaționali, cum ar fi România, Ucraina, Federația Rusă, SUA și UE, care se ciocnesc și se transformă într-o luptă pentru influența geopolitică în regiune.

Conflictul transnistrean este deosebit prin natura sa, și se diferențiază de toate celelalte din categoria separatismelor (Kosovo, Nagorno-Karabah, Abhazia, Osetia de Sud). În Transnistria, spre deosebire de conflictele enumerate mai sus, nu a existat o confruntare bazată pe diferențiere etnică. Pretextul conflictului transnistrean se regăsește în respingerea  de către o pare a populației din RSS Moldovenească, care trăia pe malul stâng al Nistrului, a așa numitei „greve lingvistice” de la Chișinău, care dorea schimbarea statutului de limbă și trecerea la grafia latină (vezi mai mult la sursa bibliografică).[1]

Acutizarea conflictelor geopolitice din Europa a reactualizat atenția asupra Transnistriei, iar în urma lărgirii zonei de influență politică și economică a UE – și anume semnarea de către R. Moldova a Acordului de Asociere în 2014[2] și de către Ucraina a unui acord similar în 2017[3], a plasat Transnistria într-o situație dificilă din punct de vedere economic, a sistemului de schimb internațional de mărfuri și a migrației cetățenilor.

În acest context trebuie înțeles potențialul economic al Transnistriei și evoluția sa în perioada ianuarie – septembrie 2017. Evoluția economiei este o parte importantă în problematica rezolvării conflictului transnistrean și a devenit un subiect de mare actualitate după stoparea livrării pentru două luni a energiei electrice în R. Moldova, și după instaurarea controlului de frontieră moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean.

Analizând datele Comitetului Vamal de Stat al Republicii Moldovenești Nistrene (RMN),  rezultatele generale ale comerțului extern al RMN pentru perioada ianuarie – septembrie 2017 sunt următoarele: cifra totală de afaceri este de 1.153.457.775 $ cu 8% mai mult decât în 2016, cifra totală de afaceri atunci fiind de 1.065.862.178 $. Exporturile de mărfuri realizate în perioada ianuarie – septembrie 2017 s-au cifrat la 448.772.233 $ cu 13% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2016. Importul de mărfuri au avut o valoare de 704.685.543 $ față de 669.520.885 $ a anului 2016, ceea ce înseamnă că a crescut cu 5%. Balanța comercială  pentru perioada ianuarie – septembrie  a anului 2017 este de -255.913.310 $ pe când în 2016 a fost de -273.179.592 $.[4]

Trebuie remarcat faptul că tendința care s-a dezvoltat în ultimii 4 ani în interiorul economiei transnistrene a încetinit semnificativ. Dacă în anii precedenți volumul schimburilor comericale scădea cu 30%, atunci în perioada ianuarie – septembrie 2017 acesta este de doar 1%. Cu toate acestea Transnistria are un sold negativ al balanței comerciale în valoare de 255.913.310 $. Importul este mai mare decât exportul cu 77%, Transnistria mai mult cumpără bunuri decât vinde și această situație este caracteristică economiei transnistrene de mai mulți ani.

Document1Figura.1. Rezultatele generale ale comerțului extern al RMN, ianuarie – septembrie 2017, mln. dolari SUA.[5]

 

În exportul de mărfuri a Transnistriei cu statele Uniunii Europene  și cu statele Uniunii Vamale, se constată că prevalează comerțul cu Uniunea Vamală. Având la dispoziție datele pentru prima jumătate a anului 2017, am concluzionat că cifra de afaceri este de 232.416.108 $, aproximativ 33% din totalul comerțului Transnistriei. Cu statele membre UE cifra de afaceri este de 178.285.517 $, sau 25% din total.  Partenerul principal în Uniunea Vamală pentru Transnistria rămâne a fi în mod tradițional Federația Rusă având o pondere de 86% din cifra de afaceri a RMN cu statele din Uniunea Vamală. Transnistria cel mai mult a exportat: bunuri din industria ușoară, echipamente electrice, fructe și legume, produse alcoolice. Importă din F. Rusă: combustibil, materii prime, echipamente industriale, produse alimentare.

Este interesant faptul că cel mai activ comerț cu statele din UE, Transnistria îl are cu România, care are o pondere de 8% din cifra totală de afaceri cu UE. Cu R. Moldova cifra totală de afaceri a comerțului pentru prima jumătate a anului 2017 a ajuns la 137.413.056 $ = adică 20% din totalul comerțului, cu 13% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului 2016. Volumul importului cu R. Moldova a crescut  cu 19%, 49.3 mln. $ în 2017, pe când în 2016 cifra era de 41.4 mln. $.  Cifra exportului cu R. Moldova pentru prima jumătate a anului 2017 a ajuns la 88.1 mln. $, față de 116.6 mln. $ în anul 2016, cel mai mult exportându-se energie electrică. Evident că, din cauza dificultăților de semnare a contractelor din luna aprilie – mai 2017, volumul de export a energiei electrice a fost redus pentru o perioadă de două luni (vezi mai detaliat la sursa bibliografică[6],[7]). Volumul producției energiei electrice a scăzut cu 24,3% față de aceeași perioadă a anului trecut.

În general, cu toate că timp de două luni a lipsit exportul de energie electrică, a fost posibil să se mențină un volum total al exporturilor aproape de valorile anului precedent – în principal, datorită creșterii volumului de export a metalului, utilajului industriei ușoare și agriculturii. Dacă în luna aprilie 2016 exportul total al Transnistriei cu tot cu energie electrică a fost de 42.320.863 $, în 2017 acesta a  ajuns la cifra de 42.702.384 $, iar pentru luna mai cifrele sunt următoarele: 2016 – 44.477.911 $, 2017 – 38.495.963 $. A fost înregistrată și creștere și decădere, însă dacă nu luăm în calcul energia electrică, exportul transnistrean a înregistrat o creștere de 24% în comparație cu anul trecut, potrivit Camerei de Comerț și Industrie. Însă, economia transnistreană este foarte dependentă de așa numitele uzine cheie ale regiunii. Oprirea uneia dintre aceste uzine atrage după sine consecințe negative asupra ansamblului economiei. În anii 2000 uzina cheie a fost Uzina Metalurgică Moldovenească din Rîbnița, care în anul 2015 a semnat un acord de investiție cu Brik-Oil-FZE, companie din Emiratele Arabe Unite[8]; acum uzina cheie este Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan.

Cifra totală de afaceri în relația cu Ucraina, în prima jumătate a anului 2017, a ajuns la 111.304.434 $, înregistrând o creștere de 47% față de aceeași perioadă a anului 2016 – când cifra de afaceri a ajuns la suma de 75.596.332 $. Însă importul a crescut cu 44%; în 2017 cifra este de 75.3 mln. $ pe când în 2016 a fost 52.2 mln. $, iar exportul s-a majorat cu 55%, suma fiind 36.0 mln. $ în 2017 în comparație cu 23.3 mln. $ în 2016.

Cu toate că Ucraina în luna mai 2017 a declarat blocadă alimentară Transnistriei, este statul care a înregistrat o creștere în cifra totală a comerțului. Luând în calcul cele mai importante state pentru comerțul transnistrean, R. Moldova, F. Rusă și Ucraina, atunci vom avea următoarele cifre: în prima jumătate a anului 2016 cifra totală de afaceri cu F. Rusă a fost de 245 mln. $, iar în 2017 este de 201 mln. $, înregistrând o scădere de 18%, cu R. Moldova în 2016 cifra de afaceri a fost 158 mln. $, iar în 2017 este de 137 mln. $, minus 13%, cu Ucraina în 2016 cifra a fost de 76 mln. $ și în 2017 este de 111 mln. $, crescând cu 47%.

Luând în considerare faptul că multe produse comerciale nu sunt rezultatul procesului de producție autohton (practic nu există resurse naturale proprii și în primul rând hidrocarburi), acestea trebuie importate, adică cumpărate din străinătate prin valută. Din acest motiv este foarte important pentru Transnistria să dezvolte exportul de mărfuri pentru a atrage și menține intrarea valutei în republica autoproclamată. Un moment pozitiv pentru prima jumătate a anului 2017 este faptul că volumul total al transferului de bani în favoarea persoanelor fizice a depășit suma de 35.000.000 $ față de 24.000.000 $ în anul 2016; s-a înregistrat o creștere de 1.5%. Ca rezultat, soldul valutei trimise/primite prin intermediul sistemelor rapide de transfer de bani a ajuns la aproximativ 21.000.000 $ în 2017 față de 5.000.000 $ în 2016, conform datelor Băncii Republicane Transnistrene. În perioada ianuarie – august 2017 cele mai multe transferuri bănești internaționale ale persoanelor fizice au fost efectuate din partea CSI, soldul total fiind de 20.887.289 $. Cele mai importante 10 țări partenere pentru transferuri în favoarea persoanelor fizice din străinătate prin intermediul sistemelor electronice fără a deschide un cont bancar în august 2017 au fost:

  • Federația Rusă – 4.971.291 $
  • Israel – 408.701 $
  • SUA – 294.560 $
  • Republica Turcia – 228.339 $
  • Republica Italia – 173.296 $
  • Republica Moldova – 171.304 $
  • Republica Federativă Germania – 146.328 $
  • Regatul Unit al Marii Britaniei – 79.946 $
  • Ucraina – 76.476 $
  • Emiratele Arabe Unite (EAU) – 73.001 $ [9]

Aceste schimbări sunt strâns legate de faptul că începând cu anul 2017 pas cu pas s-a început o relativă stabilizare a pieții valutare a Transnistriei, după o criză îndelungată. După devalorizarea oficială a rublei transnistrene din iunie 2017, putem spune că economia transnistreană s-a stabilizat, în ansamblu,  și a crescut cifra de afaceri și exportul, (vezi declarațiile lui Vladislav Tidva, președintele BTR[10]). Exportul în luna august a crescut la 72.173.786 $ în comparație cu luna iulie când  a fost 55.671.744 $. Putem spune că o oarecare „interdependență” a celor două fenomene a existat.

Principalii parteneri comerciali ai Transnistriei în ceea ce privește ponderea lor în cifra totală de afaceri pentru prima jumătate a anului 2017 sunt: F. Rusă, R. Moldova, Ucraina, România, Germania, Italia, Belarus.

 

  F.Rusă R. Moldova Ucraina România Germania Italia
Ponderea 29% 20% 16% 8% 4% 4%
Cifra totală 200,8 mln. 137,4 mln. 111,3 mln. 55,5 mln. 29,3 mln. 30,6 mln.
Import 170,5 mln. 49,3 mln. 75,2 mln. 18,6 mln. 17,6 mln. 11,7 mln.
Export 30,3 mln. 88,1 mln. 36,1 mln. 36,9 mln. 11,7 mln. 19,5 mln.

Figura.2. Cifrele de afaceri în mln. $ a principalilor parteneri comerciali ai Transnistriei pentru prima jumătate a anului 2017.[11]

 

În perioada ianuarie – septembrie a anului 2017 Transnistria a importat cu 12% mai puțin combustibil, din cauza faptului că Centrala de la Cuciurgan nu a furnizat energie electrică în R. Moldova, respectiv nu s-a cumpărat gaz pentru producția energiei. Această cifră se mai datorează și faptului că în prima jumătate a anului 2017 nu a existat posibilitatea de a cumpăra în mod liber valută, astfel comercianții de petrol trebuiau să comercializeze cu resturile. Comparativ cu anul 2016 în perioada ianuarie – septembrie 2017 importul de produse alimentare a crescut cu 3%.

Aceasta este situația din activitatea economică externă a Transnistriei pentru perioada ianuarie – septembrie 2017. În timpul apropiat executivul va aproba „foaia de parcurs” pentru a sprijini exporturile; de asemenea sunt anunțate și schimbări în legislația vamală, care ar trebui să favorizeze implementarea activității economiei externe.

Transnistria are o economie multi-sectorială, iar rolul cel mai important în această economie îl are industria energetică și metalurgică. Pentru 9 luni ale anului 2017 Uzina Metalurgică Moldovenească din Rîbnița a produs 300 de mii tone de metal, cu 3.5% mai mult ca în 2016. Transnistria are potențial economic bazat pe un complex agro-industrial bun, care ar putea fi dezvoltat, însă pentru aceasta este nevoie de o îmbunătățire a relațiilor politice cu R. Moldova și Ucraina – mai mult ca atât relațiile cu R. Moldova trebuie să fie prioritare pentru administrația transnistreană. În data de 23 octombrie 2017, executivul a organizat o ședință, la care s-a discutat despre situația economică din republică (vezi mai mult la sursa bibliografică[12]). Alexandr Martînov a anunțat că deficitul bugetar este de aproximativ 25% din PIB. Mai mult de atât, există o criză în sistemul bancar și pe piața valutară. Atât Guvernul cât și Banca Republicană a Transnistriei implementează un pachet de reforme cu caracter de urgență. Inflația pentru perioada de 9 luni a anului 2017 este de 8.6%. Produsele nealimentare au crescut în preț cu aproximativ 8%, combustibilul cu 24%, medicamentele 14.4%. Livrarea produselor de import a crescut cu 5.3% în perioada ianuarie-septembrie 2017.

Nu este clar, dacă reformele implementate de Guvern și Bancă vor aduce o dinamică pozitivă în economia transnistreană; un lucru totuși este sigur: dacă administrația transnistreană planifică să își mențină economia datorită Centralei Termoelectrice de la Cuciurgan și a celei Hidroelectrice de la Dubăsari, atunci există un risc ca pe viitor să se accentueze un dezechilibru în economie cu consecințe negative asupra societății transnistrene. Astăzi viitorul economiei este într-o prea strânsă dependență de Centralele Energetice, Uzina Metalurgică și depinde foarte mult de ajutorul F. Ruse.

 

BIBLIOGRAFIE SINTETICĂ

 

  1. Babici, Ivan, 50,2 $ DTEK Trading împotriva 54,4 $ Centrala de la Cuciurgan pentru 1 megawatt pe oră – ce va determina o explozie socială în Transnistria, „LACT”, 08.04.2017, în  http://www.lact.ro/2017/04/08/ivan-babici-50-2-dtek-trading-impotriva-54-4-centrala-de-la-cuciurgan-pentru-1-megawatt-pe-ora-ce-va-determina-o-explozie-sociala-in-transnistria/;
  2. Червоненко, Виталий, Ассоциация Украины с ЕС: как это работает, „BBC Украïна”, 1 сентября 2017, http://www.bbc.com/ukrainian/features-russian-41125606 ;
  3. Țăranu, Anatol; Gribincea, Mihai, Conflictul Transnistrean: Culegere de documente și materiale 1989 – 2012, V I, Editura Lexon Prim, Chișinău, 2012;
  4. www.mfa.gov.md
  5. www.customs.gospmr.org
  6. www.novostipmr.com
  7. www.tiraspol.ru
  8. www.cbpmr.net

 

NOTE BIBLIOGRAFICE

 

[1] Anatol Țăranu, Mihai Gribincea, Conflictul Transnistrean: Culegere de documente și materiale 1989 – 2012, V I, Editura Lexon Prim, Chișinău, 2012, p.5.

[2] Acordul de Asociere între R. Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană,  pe de altă parte, „Ministerul Afacerilor Externe  și Integrării Europene al R. Moldova”, http://www.mfa.gov.md/totul-despre-aa/, (19.10.2017).

[3] Виталий Червоненко, Ассоциация Украины с  ЕС: как это работает, „BBC Украïна”, 1 сентября 2017, http://www.bbc.com/ukrainian/features-russian-41125606 , (19.10.2017).

[4] Comitetul Vamal de Stat al RMN, Statistica comerțului extern al RMN, 12.10.2017 în http://customs.gospmr.org/vneshnyaya-torgovlya-pmr-v-razreze-stran-s.html , (19.10.2017).

[5] Comitetul Vamal de Stat al RMN, Rezultatele comerțului extern al RMN pentru perioada ianuarie – septembrie 2017, 12.10.2017 în http://customs.gospmr.org/vneshnyaya-torgovlya-pmr-v-razreze-stran-s.html (19.10.2017).

[6] Ivan Babici,  50,2 $ DTEK Trading împotriva 54,4 $ Centrala de la Cuciurgan pentru 1 megawatt pe oră – ce va determina o explozie socială în Transnistria, „LACT”, 08.04.2017, în  http://www.lact.ro/2017/04/08/ivan-babici-50-2-dtek-trading-impotriva-54-4-centrala-de-la-cuciurgan-pentru-1-megawatt-pe-ora-ce-va-determina-o-explozie-sociala-in-transnistria/ (20.10.2017).

[7] Приднестровье возобновило поставки электроэнергии в Молдову, «Новости Приднестровья», 08.06.2017, в https://novostipmr.com/ru/content/pridnestrove-vozobnovilo-postavki-elektroenergii-v moldovuhttps://novostipmr.com/ru/content/pridnestrove-vozobnovilo-postavki-elektroenergii-v-moldovu (20.10.2017).

[8] Руководством Молдавского металлургического завода и БРИК ОИЛ ФЗИ ОАЭ подписано соглашение об инвестировании, «Торгово-Промышленная Палата Приднестровья», 26.03.2015, в http://tiraspol.ru/news/rukovodstvom-moldavskogo-metallurgicheskogo-zavoda-i-brik-oil-fzi-oae-podpisano-soglashenie-ob-investirovanii/ (22.10.2017).

[9] Banca Republicană Transnistreană, Informația despre țările-partenere de bază pentru transferuri în favoarea persoanelor fizice prin intermediul sistemelor electronice bancare pentru luna august 2017, în http://www.cbpmr.net/content.php?id=110 (19.10.2017).

[10] Девальвация рубля должна привести к росту экспорта на 20%, «Новость Приднестровья»,  06.07.2017, в https://novostipmr.com/ru/news/17-07-06/devalvaciya-rublya-dolzhna-privesti-k-rostu-eksporta-na-20 (20.10.2017).

[11] Camera de Comerț și Industrie a RMN, Principalii parteneri comerciali ai Transnistriei penru prima jumătate a anului 2017, în http://tiraspol.ru/confirmed/statistika-vneshney-torgovli-pridnestrovya-yanvar-mart-2017/ (20.10.2017).

[12] В Правительстве обсудили текущую экономическую ситуацию в республике, «Новость Приднестровья», 23.10.2017, в https://novostipmr.com/ru/news/17-10-23/v-pravitelstve-obsudili-tekushchuyu-ekonomicheskuyu-situaciyu-v (23.10.2017).